Religia dpdv psihologic

 Mecanisme

 

Au fost propuse o serie de modele și mecanisme pentru relația dintre religiozitate și depresie (Kennedy, 1998; Smith, McCullough et al., 2003; Plante și Sharma, 2001). Trei posibilități frecvent discutate sunt:

1. Religiozitatea influențează depresia prin tamponarea stresului, acționând ca supresor sau moderator și oferind mecanisme de coping sau de evaluare pozitive. În modelul supresor, practicile religioase cresc ca răspuns la stres și acționează pentru a amortiza potențialul său de declanșare a depresiei. În modelul moderator, practicile religioase nu cresc, dar devin mai eficiente la niveluri mai mari de stres, tamponând împotriva posibilității de depresie. Prezența unei relații armonioase cu Dumnezeu pare să aibă un efect de tamponare deosebit de puternic (Levin, 2002).

2. Religiozitatea ajută persoana să facă față efectelor emoționale ale depresiei, oferind poate o modalitate de a căuta confort sau de a descuraja stresul.

3. Religia contribuie la prevenirea depresiei prin descurajarea comportamentelor care cresc riscul de stres sau depresie, cum ar fi consumul de substanțe.

            Există dovezi care susțin toate aceste modele, precum și dovezi că pot exista influențe comune de dezvoltare sau biologice care afectează atât religiozitatea, cât și depresia. Majoritatea cercetărilor au sugerat că principalul efect util vine din implicarea pe termen lung în credințe, practici și în viața comunității care apoi exercită un factor protector, tamponând efectele negative ale stresului asupra sănătății mintale și bunăstării psihologice (Williams, Larson, Buckler , Heckmann, & Pyle, 1991).