Lucrare de disertație: Capitolul 4

 

CONCLUZIILE CERCETĂRII

 

Sper că documentarea pe care am efectuat-o, împreună cu mica cercetare, au evidențiat unele concluzii importante referitoare la beneficiile pe care le pot aduce animalele de suport emoțional.

·       Reducerea stresului și anxietății: studiile publicate au arătat că interacțiunea cu animalele de companie și suport emoțional poate ajuta la reducerea nivelului de stres și anxietate. Atunci când oamenii ating, mângâie sau se joacă cu animalele, este eliberată o substanță chimică numită oxitocină, care are efecte calmante și poate reduce nivelul de cortizol, hormonul stresului.

·       Ameliorarea simptomelor depresiei: interacțiunea cu animalele poate crește nivelul de serotonină și dopamină, substanțe chimice asociate cu starea de bine și fericirea. De asemenea, animalele pot oferi companie și motivație pentru a participa la activități sociale sau fizice, ceea ce poate reduce izolarea și inactivitatea asociate cu depresia.

·       Îmbunătățirea sănătății cardiovasculare: studiile au arătat că animalele de suport emoțional pot avea efecte benefice asupra sănătății cardiovasculare. Interacțiunea cu animalele poate reduce tensiunea arterială, ritmul cardiac și nivelul de colesterol. De asemenea, proprietarii de animale au tendința de a avea un risc mai mic de a dezvolta boli cardiovasculare în comparație cu cei fără animale de companie.

·       Sprijin în gestionarea tulburărilor psihologice și a traumelor: animalele de suport emoțional pot fi benefice pentru persoanele care suferă de tulburări psihologice, cum ar fi tulburarea de stres post-traumatic (PTSD), tulburarea de anxietate socială, schizofrenie, fobii, tulburări obsesiv-compulsive, de alimentație și de bipolaritate. Animalele pot oferi un sentiment de siguranță și stabilitate emoțională, fiind capabile să detecteze semnele de anxietate și să ofere confort în momente dificile.

·       Susținerea terapiei și recuperării: animalele pot fi utilizate în terapii și programe de recuperare pentru diverse afecțiuni, cum ar fi autismul, ADHD, și traumatisme psihologice, ajutând la îmbunătățirea rezultatelor terapeutice.

·       Îmbunătățirea interacțiunilor sociale: animalele de suport emoțional pot facilita interacțiunile sociale și pot fi un subiect de conversație care favorizează conectarea cu alte persoane. În plus, ele pot contribui la reducerea sentimentului de singurătate și izolare socială.

Acestea sunt informații colectate din literatura de specialitate și din păcate, în cadrul cercetării de față, nu am reușit să evidențiez mai mult decât faptul că deținătorii animalelor de companie au un grad mai ridicat al satisfacției de viață în general, dar sper ca acest demers să fie un îndemn pentru aprofundarea subiectului pe mai departe.

Este important de menționat că cercetările privind animalele de suport emoțional sunt în continuare în curs de desfășurare, iar rezultatele pot varia în funcție de individ și context, însă cu siguranță este un domeniu ce merită explorat. Bineînțeles că fiecare persoană este unică și nu toți oamenii vor resimți aceleași beneficii în urma interacțiunii cu animalele.

De asemenea, este necesară o atenție deosebită pentru asigurarea bunăstării și siguranței animalelor de suport emoțional, precum și respectarea regulamentelor și drepturilor acestora. Este recomandat ca persoanele interesate în a deține un animal de companie pentru sprijin psihologic, să consulte un specialist în domeniul sănătății mintale pentru a obține informații mai detaliate și pentru a evalua dacă un animal de suport emoțional ar putea fi benefic în situația lor specifică.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie:

 

1.     Departamentul pentru Locuințe și Dezvoltare Urbană din SUA. (28 ianuarie 2020). https://www.animallaw.info/sites/default/files/HUD%20FHEO%20Assistance%20Animals%20Notice%202020.pdf

2.     Wisch, R. F. (2015). Întrebări frecvente despre animalele de sprijin emoțional. Centrul istoric și juridic al animalelor. Universitatea de Stat din Michigan. Preluat la 7 februarie 2021. https://www.animallaw.info/article/faqs-emotional-support-animals

3.     https://esadoctors.com/emotional-support-animal-can-help-ptsd/

4.     https://en.wikipedia.org/wiki/Emotional_support_animal

5.     Biblioteca Națională de Medicină – Centrul Național pentru Informații Biotehnologice

-        https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5800290/

-        https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5127627/

-        https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5369070/

6.     Institutul Alvarado Parkway - Sistemul de sănătate comportamentală

-        https://apibhs.com/2020/05/18/how-emotional-support-animals-benefit-mental-health-and-wellness

7.     Psyplus.ro – Terapie asistată de animale (TAA) https://psyplus.ro/Servicii/terapie-asistata-de-animale/

8.     Institutul de cercetare al legăturii dintre om și animal HABRI, 31 martie 2020

https://habri.org/blog/top-5-benefits-of-the-human-animal-bond/

9.     Bauer, A. (2015, 23 aprilie). De ce animalele de companie ne fac să ne simțim mai bine?  http://www.cancer.net/blog/2015-04/why-do-pets-make-us-feel-better

10.  Cimons, M. (2016, 19 septembrie), Câinele tău te poate face să te simți mai bine și iată de ce. The Washington Post https://www.washingtonpost.com/national/health-science/your-dog-can-make-you-feel-better-and-heres-why

11.  Practicile de conștientizare pot ajuta la tratarea multor afecțiuni de sănătate mintală. (2016, 1 iunie). Blog APA https://www.psychiatry.org/news-room/apa-blogs/apa-blog/2016/06/mindfulness-practices-may-help-treat-many-mental-health-conditions

12.  Brooks, H. L., Rushton, K., Walker, L., Grant, L., Rogers, A. și Penny Bee. (2018, 05 februarie). Puterea sprijinului din partea animalelor de companie pentru persoanele care trăiesc cu probleme de sănătate mintală: o revizuire sistematică și o sinteză narativă a dovezilor. Preluat de la https://bmcpsychiatry.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12888-018-1613-2

13.  Articol de Neelima Choahan, 13 iulie 2018, blogul NewsGP - clinica https://www1.racgp.org.au/newsgp/clinical/pets-therapeutic-for-borderline-personality-disord

14.  Amir Levine, Rachel S.F.Heller, “Stilurile de atașament”, 2010

15.  Jeffrey N. Younggren, Jennifer A. Boisvert și Cassandra L. Boness, ”Examinarea animalelor de sprijin emoțional și a conflictelor de rol în psihologia profesională”, 2016, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5127627

Lucrare de disertație: Capitolul 3

 

Rezultatele cercetării

 

 

Rezultatele obținute după aplicarea testului Kolmogorov- Smirnov, indică faptul că normalitatea distribuției variabilelor datelor pentru eșantionul de participanți este una asimetrică. Cu un prag de semnificație mai mic de 0,05,  cele patru variabile nu trec testul normalității distribuției. Menționez faptul că pentru testul Kolmogorov-Smirnov, cât și pentru testul Shapiro - Wilk, contează doar luarea în considerare a valorii lui p (Sig.), care se interpretează invers față de analizele obișnuite pentru indicele p ( Marian Popa, 2008). În acest sens, pentru următoarea etapă a analizei inferențiale a datelor se vor folosi testele neparametrice.

 

3.1 Analiza inferențială a datelor cercetării

 

H1: Presupunem că persoanele care dețin un animal de companie au un nivel mai ridicat de stabilitate emoțională, în comparație cu persoanele care nu dețin un animal de companie.

 

Pentru testarea ipotezei H1, am luat în considerare posibilitatea existenței unor diferențe semmnificativ statistice între cele două categorii de persoane, în ceea ce privește nivelul stabilității emoționale. Având în vedere rezultatele obținute în urma testării distribuției normalității datelor, pentru testarea ipotezei H1 am apelat la testul neparametric Mann-Whitney (U). Acest test este utilizat pentru testarea diferenței dintre grupuri independente pentru care variabila dependentă este exprimată în valori ordinale sau atunci când, chiar dacă este de tip cantitativ, nu suportă un test parametric. De asemenea, menționez că, în mod normal datele de acest tip ar solicita utilizarea testului T pentru eșantioane independente. Cu toate acestea, având în vedere cele expuse mai sus, dar și faptul că volumul eșantionului este mic, utilizarea unui test neparametric este de preferat. Pentru a executa această analiză, am folosit soft-ul statistic SPSS, versiunea 24. Procedura a fost efectuată din meniul Analyze/Non Parametric Tests/ Two Independent Samples. Rezultatele sunt prezentate în tabelul 9.

 

 

Tabelul 9. Analiza comparativă a nivelului de Stabilitate emoțională între subiecții deținători de animale de companie  și cei fără animale de companie.

 

Ranks
	Dețin animale de companie			N	Mean Rank	Sum of Ranks
Stabilitate	DA			30	30.33	910.00
	NU			26	26.38	686.00
	Total			56
Test Statisticsa
		Stabilitate
Mann-Whitney U		335.000
Wilcoxon W		686.000
Z		-1.030
Asymp. Sig. (2-tailed)		.303
a. Grouping Variable: Detin animale de companie

 

Rezultatele acestui test  indică faptul că nivelul de stabilitate emoțională este mai mare la subiecții care dețin animale de companie (media rangurilor este 30,33) decât la cei care nu dețin animale de companie (media rangurilor este 26,38). Însă, conform datelor prezentate în tabelul 9, observăm că diferențele sunt nesemnificative statistic între cele două grupuri grupuri (Z= -1.03, p >.05).

 

H2: Presupunem că persoanele care dețin un animal de companie au un nivel mai scăzut al anxietății sociale, în comparație cu persoanele care nu dețin un animal de companie.

 

 

 

 

Pentru testarea celei de-a doua ipoteze, am luat în considerare posibilitatea existenței unor diferențe semnificativ statistice între cele două categorii de persoane, în ceea ce privește anxietatea socială. Având în vedere rezultatele obținute în urma testării distribuției normalității datelor, pentru testarea ipotezei H2 am apelat la testul neparametric Mann-Whitney (U). Rezultatele sunt prezentate în tabelul 10.

 

Tabelul 10. Analiza comparativă a nivelului de Anxietate socială între subiecții deținători de animale de companie  și cei fără animale de companie.

 

Ranks
	Dețin animale de companie			N	Mean Rank	Sum of Ranks
Lipsa anxietății sociale	DA			30	26.67	800.00
	NU			26	30.62	796.00
	Total			56
Test Statisticsa
		Lipsa anxietății sociale
Mann-Whitney U		335.000
Wilcoxon W		800.000
Z		-1.059
Asymp. Sig. (2-tailed)		.290
a. Grouping Variable: Detin animale de companie

Conform datelor prezentate în tabelul 10, observăm că diferențele sunt nesemnificative statistic între cele două grupuri grupuri (Z= -1.06, p >.05).

 

 

 

 

 

 

H3: Presupunem că persoanele care dețin un animal de companie au un nivel mai scăzut al depresiei, in comparație cu persoanele care nu dețin un animal de companie.

 

Tabelul 11. Analiza comparativă a nivelului de Depresie între subiecții deținatori de animale de companie  și cei fară animale de companie.

 

Ranks
	Dețin animale de companie			N	Mean Rank	Sum of Ranks
Lipsa Depresiei	DA			30	27.42	882.50
	NU			26	29.75	773.50
	Total			56
Test Statisticsa
		Lipsa Depresiei
Mann-Whitney U		357.500
Wilcoxon W		822.500
Z		-.631
Asymp. Sig. (2-tailed)		.528
a. Grouping Variable: Detin animale de companie

 

Conform datelor prezentate în tabelul 11, observăm că diferențele sunt nesemnificative statistic între cele două grupuri grupuri (Z= -0.63, p >.05).

 

H4: Presupunem că persoanele care dețin un animal de companie au un nivel mai ridicat de satisfacție cu viața, în comparație cu persoanele care nu dețin un animal de companie.

 

Pentru testarea ultimei ipoteze, am luat în considerare posibilitatea existenței unor diferențe semmnificativ statistice între cele două categorii de persoane, în ceea ce privește satisfacția cu viața. Având în vedere rezultatele obținute în urma testării distribuției normalității datelor, pentru testarea ipotezei H4 am apelat la testul neparametric Mann-Whitney (U). Rezultatele sunt prezentate în tabelul 12.

 

Tabelul 12. Analiza comparativă a nivelului de Satisfacție cu viața între subiecții deținători de animale de companie  și cei fără animale de companie.

 

Ranks
	Dețin animale de companie			N	Mean Rank	Sum of Ranks
Satisfacție cu viața	DA			30	32.85	985.50
	NU			26	23.48	610.50
	Total			56
Test Statisticsa
		Satisfacție cu viața
Mann-Whitney U		259.500
Wilcoxon W		610.500
Z		-2.171
Asymp. Sig. (2-tailed)		.030
a. Grouping Variable: Detin animale de companie

 

Rezultatele acestui test  indică faptul că nivelul de Satisfacție cu viața este mai mare la subiecții care dețin animale de companie (media rangurilor este 32,85) decât la cei care nu dețin animale de companie (media rangurilor este 23,48). De asemenea pragul de semnificație statistica este mai mic decât 0,05, (Z= -2.17, p =0.03)  ceea ce ne indică faptul că există diferențe semnificativ statistice între cele două loturi.

 

Pentru validarea ipotezei H1 lotul de participanți a fost împărțit în două categorii. Astfel a rezultat că 30 de persoane dețin animale de companie, în timp ce 26 de persoane nu se încadrează în această categorie. Ipoteza a fost testată prin intermediul instrumentului dedicat analizei datelor neparametrice Mann-Whitney (U). În urma analizei s-a evidențiat faptul că nu există diferențe semnificativ statistice între cele două grupuri în ceea ce privește nivelul de stabilitate emoțională, întrucât  pragul de semnificație statistica este mai mare decât 0,05, (Z= -1.03, p =0.30). Prin urmare, se invalidează ipoteza H1.

 

Pentru validarea ipotezei H2 lotul de participanți a fost împărțit în două categorii. Astfel a rezultat că 30 de persoane dețin animale de companie, în timp ce 26 de persoane nu se încadrează în această categorie. Ipoteza a fost testată prin intermediul instrumentului dedicat analizei datelor neparametrice Mann-Whitney (U). În urma analizei s-a evidențiat faptul că nu există diferențe semnificativ statistice între cele două grupuri în ceea ce privește nivelul de anxietate socială, întrucât  pragul de semnificație statistica este mai mare decât 0,05, (Z= -1.06, p =0.29). Prin urmare, se invalidează ipoteza H2.

 

Pentru validarea ipotezei H3 lotul de participanți a fost împărțit în două categorii. Astfel a rezultat că 30 de persoane dețin animale de companie, în timp ce 26 de persoane nu se încadrează în această categorie. Ipoteza a fost testată prin intermediul instrumentului dedicat analizei datelor neparametrice Mann-Whitney (U). În urma analizei s-a evidențiat faptul că nu există diferențe semnificativ statistice între cele două grupuri în ceea ce privește nivelul de depresie, întrucât  pragul de semnificație statistică este mai mare decât 0,05, (Z= -0.63, p =0.53). Prin urmare, se invalidează ipoteza H3.

 

Pentru validarea ipotezei H4 lotul de participanți a fost împărțit în două categorii. Astfel a rezultat că 30 de persoane dețin animale de companie, în timp ce 26 de persoane nu se încadrează în această categorie. Ipoteza a fost testată prin intermediul instrumentului dedicat analizei datelor neparametrice Mann-Whitney (U). În urma analizei s-a evidențiat faptul că există diferențe semnificativ statistice între cele două grupuri în ceea ce privește satisfacția cu viața, întrucât la persoanele care dețin animale de companie media rangurilor este 32,85, față de 23,48 la cei fără animale de companie. De asemenea indicile p este mai mic decât 0,05 (Z= -2.17, p =0.03). Prin urmare se validează ipoteza H4.