Lucrare de disertație: Efectele psiho-emoționale ale deținerii animalelor pentru suport emoțional

 

INTRODUCERE

 

Un animal pentru suport emoțional este un animal de companie desemnat legal care conferă sprijin unei persoane ce se confruntă cu dizabilitate emoțională, mentală sau psihologică diagnosticate, în Statele Unite ale Americii. Un animal pentru suport emoțional își ajută proprietarul să gestioneze simptomele problemelor sale psiho-emoționale.

Pentru majoritatea oamenilor, animalul lor de sprijin le îndeplinește nevoia emoțională pur și simplu oferind afecțiune și companie. Oamenii resimt, de asemenea, un sentiment de bunăstare crescută rezultată din rutina zilnică de îngrijire a animalului lor de suport emoțional.

Pentru a fi recunoscut oficial ca animal pentru suport emoțional, proprietarul trebuie să aibă documentația corespunzătoare pentru acesta sub forma unui aviz sau a unei scrisori medicale ce atestă o dizabilitate de sănătate mintală enumerată în DSM-5 (fără a fi nevoie să specifice diagnosticul). Necesitatea reglementării deținerii unui animal de companie pentru suport emoțional își are originile în baza legii 504 din 1973 în Statele Unite ale Americii, conform căreia o persoană cu dizabilități psihice are dreptul de a închiria o locuință, fară a fi discriminată din cauza condiției sale. Astfel, de-a lungul timpului, datorită problemelor apărute pe parcurs, s-au adus completări acestei legi în 1988, ajungând în anul 2013 să conțină și clauza deținerii unui animal de companie pentru suport emoțional ale persoanelor care se confruntă cu provocări psiho-emoționale, când Departamentul pentru Locuințe și Dezvoltare Urbană din SUA a trimis o notificare către birourile sale regionale obligând universitățile publice să respecte Legea privind locuințele echitabile, care include permiterea animalelor de sprijin emoțional în căminele universitare. (Departamentul pentru Locuințe și Dezvoltare Urbană din SUA, 28 ianuarie 2020).

“Pentru a stabili că o derogare “fără animale de companie” pentru un animal de sprijin emoțional este o acomodare rezonabilă în conformitate cu Secțiunea 504, chiriașul trebuie: să aibă o dizabilitate, să fie “calificat în alt mod” pentru a primi beneficiul, iar autoritatea de locuințe trebuie să primească asistență financiară federală. Instanțele au susținut că “altfel calificat” înseamnă că, chiriașul trebuie să fie capabil să îndeplinească cerințele programului, în ciuda handicapului. De asemenea, chiriașul trebuie să fie capabil să îndeplinească regulile generale de închiriere, cum ar fi curățarea după animal și plimbarea animalului în zonele desemnate.” (Wikipedia – “Emotional support animal”).

Această legislație se regăsește în prezent în Statele Unite ale Americii, iar în Canada, instituțiile, întreprinderile și organizațiile trebuie să permită animalelor utilitare (cele care îi ajută pe oamenii cu dizabilități fizice cum ar fi nevăzătorii sau cu probleme motorii) să-și însoțească proprietarii în locuri publice, cum ar fi restaurante, magazine și transportul public.

La un moment dat, pentru o perioadă scurtă de timp, în SUA deținătorii de animale pentru suport emoțional au putut călători în avion împreună cu acestea în cabina pentru pasageri, în baza avizului psihologic ce atesta menirea acestor animale, însă de la finalul anului 2020, printr-o nouă reglementare, companiile aeriene nu au mai fost obligate să le accepte în spațiul destinat călătorilor. 

 

Diferențierea animalelor pentru suport emoțional de cele care sunt deja desemnate terapiei sau de a celor utilitare, se face prin faptul că acest tip de animale pot fi chiar cele de companie și nu necesită dresaj special, spre deosebire de celelalte.

Există multe tipuri diferite de animale de asistență, cum ar fi câinii și caii utilitari și de terapie, fiecare având un scop unic. Un câine utilitar ajută o persoană cu dizabilități, oferind ajutor persoanelor cu deficiențe de vedere, provocări de mobilitate, convulsii, pierderea auzului, tulburare de stres post-traumatic (PTSD) și diabet. Rolul lor este de a-și ajuta proprietarul să își îndeplinească sarcinile zilnice, iar mulți câini de serviciu îl alertează pe proprietar în cazul unui episod fizic sau emoțional care se apropie. Câinii utilitari sunt supuși unui antrenament intens care le permite să ajute cu funcții specifice și să primească o certificare specifică la finalizare. De asemenea, există câini de serviciu dresați și utilizați în detectarea substanțelor interzise la granițe de trecere dintre țări, în aeroporturi, sau care ajută în căutarea persoanelor dispărute, folosindu-se de simțurile lor olfactive deosebit de acute (Younggren, J. N., Boisvert, J. A. și Boness, C. L. (2016). Examinarea animalelor de sprijin emoțional și a conflictelor de rol în psihologia profesională. Psihologie profesională: cercetare și practică, 47(4), 255–260).

Câinii și caii de terapie oferă confort și bucurie prin prezența lor. Cu toate acestea, aceste animale de terapie lucrează în mod obișnuit cu grupuri mari de oameni (nu doar o anumită persoană), călătorind cu un îngrijitor la spitale, case de bătrâni, școli și alte locații pentru a oferi ajutor terapeutic sau se regăsesc în anumite centre de terapie.

 

Animalele de companie ajută în ușurarea simptomelor depresive, de anxietate, a atacurilor de panică, a stresului post-traumatic, Adhd-ului, schizofreniei, fobiilor, autismului, ale tulburărilor obsesiv-compulsive, de alimentație, de personalitate, și de bipolaritate.

“În 2018, s-au analizat 17 studii referitoare la deținerea de animale de companie care au relevat că animalele de companie oferă beneficii celor cu afecțiuni de sănătate mintală. Prin compania lor, animalele de companie pot fi o sursă de sprijin real, oferind distragerea atenției și întreruperea simptomelor și experiențelor supărătoare. S-a observat că animalele de companie își ajută stăpânii să-și mențină o identitate pozitivă și un sentiment de sine.

În 2019, cercetările privind beneficiile animalelor de companie și de sprijin emoțional au remarcat faptul că interacțiunile cu animalele de companie pot scădea tensiunea arterială, pot atenua unele dintre simptomele asociate cu demența și boala Alzheimer și că s-a demonstrat că activitățile de clasă asistate de animale îmbunătățirea abilităților sociale ale copiilor cu tulburări din spectrul autist.

Aspectul negativ asociat cu deținerea unui animal de companie este posibilitatea suferinței emoționale cauzate de pierderea acestuia. De aceea, cercetătorii doresc să aprofundeze studiile privind beneficiile psiho-emoționale pe termen lung.” (Wikipedia – “Emotional support animal”).

Sondaje efectuate la nivel internațional în anul 2020, au relevat faptul că deținătorii de animale de companie au avut o dispoziție generală bună  în timpul pandemiei de corona virus datorată intensificării legăturii cu acestea, când au trebuit să petreacă mai mult timp împreună în timpul izolării sociale generale. Respondentii au afirmat că au avut o calitate bună a somnului, au beneficiat de mișcare fizică în timpul plimbărilor cu câinii lor, au fost mai liniștiți și sănătoși, nesuferind de singurătate.

 

Având un animal însoțitor, victimele depresiei (o tulburare severă de dispoziție) dobândesc un obiectiv extern asupra căruia să se concentreze. Un animal de companie creează un sentiment de scop și sens, oferă structură zilei stăpânului și invocă responsabilitate care îl poate ajuta pe stăpân să iasă din simptomele depresiei, caracterizate prin perioade prelungite de: tristețe, lipsă de speranță, tulburări de somn, modificări ale apetitului, pierderea interesului pentru activități generatoare de plăcere, dificultăți de concentrare, gânduri de moarte și sinucidere.

Beneficiile terapiei cu animale de companie sunt cunoscute a fi deosebit de bune pentru persoanele în vârstă care suferă de depresie și anxietate. Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, au tendința de a deveni mai singuri și dezinteresați. În timp, ei pot începe să se simtă nesemnificativi și să nu fie dispuși să se angajeze în noi experiențe. Deținerea unui animal de companie oferă posibilitatea de a schimba asta. Plimbarea unui câine, de exemplu, oferă o șansă mai mare de socializare și mai puțină izolare, iar cercetările științifice au arătat că seniorii care dețin câini merg mai rar la medic decât cei care nu dețin. În plus, testele arată că atât oamenii, cât și câinii experimentează eliberări masive de hormoni benefici în câteva minute de interacțiune unul cu celălalt.

Câinii au o capacitate naturală de a-și iubi și alina stăpânii cu o lipsă completă de prejudecăți sau respingere și acest lucru este de o importanță vitală pentru cei care suferă de depresie sau anxietate, la orice vârstă. Pot exista tot felul de animale care ajută la tratarea simptomelor depresiei. Animalele care s-au remarcat pentru calitățile lor terapeutice sunt: ​​câinii, pisicile, păsările, caii, delfinii, animalele mici și rozătoarele, cum ar fi porcii de Guinea, dihorii, hamsterii, peștii și reptilele.

Terapia asistată de animale (TAA) este o formă de terapie care include animalele în procesul de tratament. TAA este o terapie direcționată către un scop și implică un terapeut care ghidează interacțiunea dintre animal și client.

TAA se bazează pe legătura unică dintre oameni și animale, în special animale cu temperamentul și pregătirea potrivite pentru terapie. Această abordare terapeutică le poate permite persoanelor care urmează terapie să se simtă mai confortabil, în siguranță și liniștiți în timp ce tratează o afecțiune psihică. Animalele utilitare și de terapie au devenit din ce în ce mai populare pentru copiii cu dizabilități, deoarece cercetările arată că animalele pot face o diferență uriașă în independența fizică și bunăstarea emoțională a copiilor. În plus, animalele utilitare și de terapie sunt antrenate pentru a ajuta persoanele cu multe dizabilități diferite, în multe situații.

De exemplu, un copil cu autism s-ar putea simți mai confortabil interacționând și comunicând cu un câine. Copilul ar putea învăța apoi cum să aplice aceste abilități sociale și de comunicare în familie și în alte relații. Unele studii au descoperit că animalele ar putea ajuta persoanele cu autism să dezvolte abilități senzoriale, sociale și abilități de comunicare timpurie. De asemenea, animalele i-ar putea ajuta să gestioneze comportamentul problematic și stresul.

În timp ce animalele de sprijin emoțional și animalele utilitare sau de terapie au unele asemănări, există distincții importante între cele trei, conform legii americane recent elaborate. Animalele pentru sprijin emoțional sunt menite să ofere companie și sprijin. Animalele pentru servicii terapeutice pe de altă parte, ajută persoanele cu dizabilități prin îndeplinirea unor sarcini specifice.

Animalele utilitare sunt cele care au fost special instruite pentru a presta un serviciu pentru o persoană cu o anumită formă de handicap. Astfel de dizabilități pot fi de natură senzorială, fizică, intelectuală, psihiatrică sau mentală. Sarcinile pe care le poate îndeplini un animal utilitar includ alertarea unei persoane cu privire la un sunet, ghidarea unei persoane de-a lungul străzii, chiar apăsarea unui buton al liftului, aducerea obiectelor, alertarea altora sau punerea de pază în cazul în care individul se confruntă cu o criză, sau reamintirea persoanei să iși ia medicația.

Menirea animalelor pentru sprijin emoțional este de a oferi companie care atenueză suferința sau să ofere un alt tip de alinare. De asemenea, este important de menționat că animalele pentru sprijin emoțional și animalele de serviciu psihiatric nu sunt aceleași lucruri. În cazul în care un animal pentru sprijin emoțional poate oferi beneficii persoanelor cu boli psihice, animalele de serviciu psihiatric sunt special instruite pentru a îndeplini sarcini specifice pentru persoanele cu afecțiuni psihiatrice. Aceasta ar putea include reamintirea persoanei să-și ia medicamentele sau să împiedice pe cineva să se implice în auto-vătămare.

În timp ce pisicile nu pot fi certificate pentru operațiuni de salvare sau în capacități de serviciu precum câinii, ele excelează în a oferi o companie pașnică. Institutul de Cercetare a Legăturii Om-Animal (HABRI) raportează că contactul cu pisicile oferă multe dintre aceleași beneficii terapeutice ca și contactul cu câinii. Acestea includ, dar nu se limitează la: o sănătate mai bună a inimii, stres și durere reduse, un sistem imunitar mai puternic, scăderea simptomelor de anxietate, depresie și alte stări de dispoziție și comportament, scăderea sentimentelor de singurătate și abilități sporite de a forma conexiuni sociale.

În plus, HABRI subliniază că oamenii care interacționează cu animalele râd mai mult. Acest schimb stimulează substanțele chimice ale creierului, cum ar fi dopamina, endorfinele, oxitocina și serotonina.

Cele mai importante calități pentru o pisică de terapie sunt temperamentul potrivit și o legătură puternică cu proprietarul lor.

Mângâierea unei pisici este terapeutică atât pentru pisică, cât și pentru oamenii pe care îi ajută. Mângâierea, chiar și pentru câteva minute, determină eliberarea substanțelor chimice benefice ale omului și scade cortizolul, hormonul stresului.

Este liniștitor să asculți și cum toarce o pisică. Există multe motive pentru care toarce, dar oamenii îl asociază frecvent cu mulțumirea unei pisici, iar asta se adaugă la fericirea lor.