Cercetare: Beneficiile psiho-emoționale ale
deținerii animalelor de companie
2.1 Obiective:
Conștientizarea
faptului că animalele de companie sunt mai mult decât atât, și necesitatea
reglementării condițiilor în care oamenii care suferă de probleme de sănătate
psiho-emoțională pot fi însoțiți de către aceste animale în locuri publice unde
în mod normal legislația interzice aceasta, în baza unei evaluări eliberate de
către psiholog sau lucrător din domeniul sănătății.
În
SUA, conform amendamentului care menționează deținerea unui animal de sprijin
emoțional, proprietarii de locuințe nu pot: să solicite chiriașilor să
plătească taxe suplimentare pentru animalele de sprijin emoțional, să solicite
informații cu privire la gradul de dizabilitate a persoanei sau să solicite
fișe medicale detaliate sau refuză să găzduiască un animal de sprijin
emoțional.
Cu toate acestea,
chiriașii sunt responsabili din punct de vedere financiar dacă animalul lor
provoacă orice fel de daune persoanelor sau bunurilor.
În Romania, ar fi utilă
recunoașterea deținerii animalelor de companie pentru suport emoțional datorită
beneficiilor pe care acestea le aduc sănătății psiho-emoționale deținătorilor
lor, și facilitarea accesului cu animalele de companie în locuri publice cum ar
fi centrele comerciale, unde nivelul de anxietate socială poate crește la cote
imense, sau în zona litoralului românesc, ș.a.m.d., bineînțeles cu respectarea
condițiilor de igienă și de comportament adecvat.
2.2 Ipoteze:
1). Presupunem că
deținerea unui animal de companie contribuie la stabilitatea psiho-emoțională a
stăpânului.
2). Considerăm că
deținerea unui animal de companie ușurează simptomele anxietății sociale.
3). Presupunem că
animalul de companie ameliorează simptomele depresiei.
4). Considerăm că
oamenii care au animal de companie sunt mai satisfăcuți de viață.
2.3 Subiecți:
Deținători
de animale de companie, de sex masculin și feminin, cu vârste cuprinse între 25
- 60 ani, din mediul urban.
2.4 Metodologie:
Patru
chestionare descărcate de pe site-ul researchcentral.ro, și opt întrebări
pentru identificarea tipului de animal de companie deținut și relația cu
acesta.
La
începutul chestionarului, subiecții au primit avizul de consimțământ și de
protecție a datelor personale, și au fost rugați să specifice vârsta, genul, și
mediul de proveniență.
· Chestionar
compus:
1. Deții animal de companie?
2. Câte animale de companie deții?
3. Ce fel de animal deții?
4. Ieși la plimbare cu animalul tău?
5. Îl hrănești și îl îngrijești?
6. Te joci cu animalul tău?
7. Împărtășești momente de apropiere și
afecțiune cu acesta?
8. Ai putea afirma că simți o îmbunatățire
a dispoziției emoționale în urma deținerii unui animal de companie?
· Stabilitate
http://www.researchcentral.ro/detalii.php?id=45
(10 itemi)
1. Rareori mă supăr pe cineva.
2. Nu mă las cu uşurinţă agasat(ă) de lucruri.
3. Nu devin frustrat(ă) cu uşurință.
4. Mă simt doar rareori ofensat(ă).
5. Îmi păstrez cumpătul.
6. Devin cu uşurinţă stresat. (R)
7. Mă supăr uşor. (R)
8. Sunt deranjat(ă) cu ușurință în starea mea
emoțională de evenimentele din jurul meu. (R)
9. Îmi schimb starea de spirit foarte des. (R)
10. Devin absorbit de problemele mele. (R)
· Lipsa
anxietății sociale http://www.researchcentral.ro/detalii.php?id=201
(6 itemi)
1. Mă exprim uşor.
2. Mă pricep să gestionez situaţiile sociale.
3. Nu mă simt jenat(ă) cu uşurinţă.
4. Mi se pare greu să ma apropii de ceilalţi.
(R)
5. Sunt circumspect(ă) atunci când vine vorba de
a întâlni oameni noi. (R)
6. Îmi este teamă să atrag atenţia asupra mea.
(R)
· Lipsa
depresiei http://www.researchcentral.ro/detalii.php?id=198
(6 itemi)
1. Rareori mă simt trist(ă) sau melancolic(ă).
2. Iubesc viaţa.
3. Trec ușor peste eşecuri.
4. Deseori mă simt trist(ă). (R)
5. Sunt deseori nefericit(ă). (R)
6. Am frecvent schimbări ale stării de spirit.
(R)
· Scala
satisfactiei cu viata http://www.researchcentral.ro/detalii.php?id=444
(5 itemi)
1. În general viața mea este aproape de idealul
meu.
2. Condițiile vieții mele sunt excelente.
3. Sunt satisfăcut(ă) de viața mea.
4. Până acum am obținut lucrurile importante pe
care mi le-am dorit în viața mea.
5. Dacă mi-aș putea trăi din nou viața, nu aș
schimba aproape nimic.
Prin studiul de față, mi-am propus să evidențiez
aspectele concludente care prin natura lor specifică, pot determina că
deținerea unui animal de companie poate să influențeze pozitiv stările
psiho-emoționale ale deținătorilor.
-
să aflu în ce mod
influențează deținerea unui animal de companie nivelul de stabilitate
emoțională al deținătorilor acestora;
-
să identific în ce măsură deținerea unui animal
de companie poate interfera cu lipsa simptomelor de depresie și anxietate
socială;
-
să analizez în ce măsură deținerea unui animal de
companie poate influența nivelul satisfacției cu viața al deținătorilor
acestora;
-
să aflu în ce măsură persoanele care dețin
animale de companie au stări psiho-emoționale mai bune, în comparație cu
persoanele care nu dețin un animal de companie.
2.2
Ipotezele cercetării
Variabilele dependente
incluse în studiul de față sunt stabilitatea emoțională, lipsa depresiei,
lipsa anxietății sociale și satisfacția cu viața, iar variabila
independentă este reprezentată de cele două categorii de persoane analizate,
cele care dețin animale de companie, respectiv cele care nu dețin animale de
companie.
2.2.1
Ipoteze generale
1). Presupunem că există o legătură
între deținerea unui animal de companie și stabilitatea emoțională.
2). Presupunem că există o legătură între
deținerea unui animal de companie și lipsa anxietății sociale.
3). Presupunem că există o legătură între
deținerea unui animal de companie și lipsa depresiei.
4). Presupunem ca există o legătură între
deținerea unui animal de companie și satisfacția cu viața.
2.2.2
Ipoteze de lucru
H3: Presupunem că
persoanele care dețin un animal de companie au un nivel mai scăzut al
depresiei, in comparație cu persoanele care nu dețin un animal de companie.
H4: Presupunem că
persoanele care dețin un animal de companie au un nivel mai ridicat de
satisfacție cu viața, în comparație cu persoanele care nu dețin un animal de
companie.
Studiul de față a utilizat un eșantion alcătuit din
56 de persoane, cu vârste cuprinse între 23 și 66 de ani, cu media vârstei de
44,41 de ani și abaterea standard de 8,32. Lotul de participanți a fost
împarțit în două categorii, persoane care dețin animale de companie (53,6%)
și persoane care nu dețin animale de companie (46,4%). Datele au fost colectate în urma aplicării
instrumentelor incluse în acest studiu, on-line, prin intermediul
chestionarului plasat pe o platformă virtuală (Google Forms). Toată procedura
s-a aplicat sub asigurarea confidențialității participanților.
2.4
Metode și instrumente de cercetare
Stabilitatea emoțională a fost testată
prin intermediul unei scale cu 10 itemi. Aceasta este o subscală și face parte
din chestionarul The 45 AB5C Facets, adaptat și etalonat pentru populația din România de către Dragoș
Iliescu. Indicațiile privind scorarea ne indică o scală sumativă, scorurile
obținute astfel fiind însumate sau făcându-se o medie a lor.
Lipsa depresiei a fost testată
prin intermediul unei scale cu 6 itemi. Aceasta este o subscală și face parte
din chestionarul The 44
Lower-Level HPI Scales, adaptat și etalonat in țara noastră pentru alcătuirea
Setului Internațional de Itemi de Personalitate (IPIP) de către
Iliescu, D., Popa, M., & Dimache, R. (2015).
Lipsa anxietății sociale, de asemenea, a fost testată prin intermediul unei scale cu 6 itemi. Aceasta este o
subscală și face parte din chestionarul The 44 Lower-Level HPI Scales, adaptat și etalonat in țara noastră de pentru
alcătuirea Setului International de Itemi de Personalitate (IPIP)
de către Dragoș Iliescu și colab., (2015).
Scala Satisfacției cu viața este o subscală cu 5 itemi și face parte din
The Satisfaction With Life Scale (SWLS), chestionar tradus, adaptat si etalonat
in România de către Stevens, M. J., Lambru, I., Sandu, C. G., Constantinescu,
P.-M., Butucescu, A., & Uscatescu, L. (2012).
2.5. Prelucrarea și
prezentarea datelor cercetării
Rezultatele obținute în urma aplicării chestionarelor au fost analizate
prin intermediul programului SPSS. În prima etapă am recurs la introducerea
bazei de date din platforma online Google Forms în programul de calcul Excel
pentru așezarea tuturor datelor într-o anumită ordine, ca mai apoi să o
transfer în programul statistic SPSS. Prima operație efectuată a fost
analizarea frecvențelor statistice, a mediei și abaterii standard a
variabilelor incluse în studiu, inclusiv a celor demografice. Ulterior am efectuat
recodarea itemilor reversați, acolo unde a fost cazul, am calculat scorul total
pentru fiecare variabilă și am efectuat analiza normalității distribuției
datelor statistice. Mai departe, pentru testarea celor 4 ipoteze am analizat
diferențierea celor două grupuri studiate pentru cele patru variabile
dependente studiate. Menționez faptul că, pentru analiza ipotezelor cercetării
am utilizat fie un test parametric, fie unul neparametric, în funcție de
rezultatele analizei normalității distribuției datelor statistice.
2.5.1
Analiza descriptivă a datelor
Caracteristicile frecvențelor demografice ale participanților la studiu
sunt prezentate în următoarele tabele:
Tabelul
1. Distribuția participanților în funcție de gen.
|
Genul
participanților: |
|||||
|
|
Frequency |
Percent |
Valid
Percent |
Cumulative
Percent |
|
|
Valid |
Masculin |
19 |
33.9 |
33.9 |
33.9 |
|
Feminin |
37 |
66.1 |
66.1 |
100.0 |
|
|
Total |
56 |
100.0 |
100.0 |
|
|
În urma analizei și conform rezultatelor obținute, am
constatat că din cei 56 de participanți la studiu, 19 participanți (33,9%) sunt
de gen masculin, în timp de 37 de participanți (66,1%) sunt de gen feminin. Ilustrarea grafică a acestor rezultate se regăsește
în figura 1.
Figura 1. Distribuția
participanților în funcție de gen
Tabelul 2. Distribuția participanților în funcție de vârstă.
|
|
|
Frequency |
Percent |
Valid
Percent |
Cumulative
Percent |
|
Valid |
20-30
de ani |
3 |
5.4 |
5.4 |
5.4 |
|
|
31-40
de ani |
14 |
25.0 |
25.0 |
30.4 |
|
|
41-50
de ani |
28 |
50.0 |
50.0 |
80.4 |
|
|
51-60 de ani Peste 60 de ani |
9 2 |
16.1 3.6 |
16.1 3.6 |
96.4 100.0 |
|
|
Total |
56 |
100.0 |
100.0 |
|
După
cum putem observa în tabelul 2 , în ceea ce privește grupele de vârstă,
situația se împarte în modul urmator: 3 participanți (5,4%) se află la
categoria 20-30 de ani, 14 participanți (25 %) se află la categoria 31-40 de ani, 28
de participanți (50 %) se află la categoria 41-50 de ani, 9 participanți (16,1%) se regăsesc la categoria de vârstă
51-60 de ani, iar 2 participanți (3,6%)
se încadrează la categoria peste 60 de ani.
Figura
2. Distribuția participanților în funcție de vârstă
|
Frequency |
Percent |
Valid Percent |
Cumulative Percent |
||
|
Valid |
Urban |
50 |
89.3 |
89.3 |
89.3 |
|
Rural |
6 |
10.7 |
10.7 |
100,0 |
|
|
|
Total |
56 |
100,0 |
100,0 |
|
Tabelul 3. Distribuția participanților în
funcție de mediul de proveniență.
Potrivit datelor din tabelul 3, obervăm că la categoria
mediu de proveniență, 50 de participanți (89,3%) provin din mediul urban, în
timp ce 6 participanți (10,7%) provin
din mediul rural. Ilustrarea
grafică a
acestor rezultate se regăsește în figura 3.
Figura 3. Distribuția
participanților în funcție de mediul de proveniență
Tabelul 4. Distribuția
participanților deținători de animale de companie.
|
Deținători
de animale de companie |
|||||
|
|
Frequency |
Percent |
Valid Percent |
Cumulative Percent |
|
|
Valid |
Da |
30 |
53.6 |
53.6 |
53.6 |
|
Nu |
26 |
46.4 |
46.4 |
100,0 |
|
|
|
Total |
56 |
100,0 |
100,0 |
|
Potrivit datelor din tabelul 4, obervăm că la categoria
deținători de animale de companie, 30 de participanți (53,6%) dețin animale de
companie, în timp ce 26 de participanți
(46,4%) nu dețin animale de companie. Ilustrarea grafică a acestor rezultate se regăsește în figura 4.
Figura 4. Distribuția
participanților deținători de animale de companie
Tabelul 5. Distribuția participanților în
funcție de animalele de companie deținute.
|
Animalele de companie
deținute: |
|||||
|
|
|
Frequency |
Percent |
Valid Percent |
Cumulative Percent |
|
Valid |
Niciunul |
26 |
46.4 |
46.4 |
46.4 |
|
|
Câine |
10 |
17.9 |
17.9 |
64.3 |
|
|
Pisică |
9 |
16.1 |
16.1 |
80.4 |
|
|
Ambele Altele |
10 1 |
17.9 1.8 |
17.9 1.8 |
98.2 100.0 |
|
|
Total |
56 |
100.0 |
100.0 |
|
După
cum putem observa în tabelul 5, în ceea ce privește ce fel de animale dețin
participanții, situația se împarte în modul următor: 26 de participanți (46,4%) nu dețin niciun
animal de companie, 10 participanți (17,9 %) dețin câine, 9 participanți (16,1 %)
dețin pisică, 10 participanți (17,9%)
dețin și câine și pisică, iar 1 participant
(1,8%) deține alt animal.
Figura 5. Distribuția
participanților în funcție de animalele de companie deținute
Mediile
și abaterile standard înregistrate pentru participanții în studiu, cât și
pentru variabilele cercetării se regăsesc în tabelul 6, respectiv tabelul 7.
|
Tabel 6. Medii și abateri standard pentru participanții incluși în studiu (N=56) |
|||||
|
|
N |
Minimum |
Maximum |
Mean |
Std. Deviation |
|
Gen |
56 |
1 |
2 |
1,66 |
,478 |
|
Vârstă |
56 |
23 |
65 |
44,41 |
8,323 |
|
Mediu de proveniență |
56 |
1 |
2 |
1,11 |
,312 |
|
Deținători de animale de companie |
56 |
1 |
2 |
1,46 |
,503 |
|
Ce fel de animal dețin |
56 |
0 |
4 |
1,11 |
1,231 |
|
|
|
|
|
|
|
|
Valid N (listwise) |
56 |
|
|
|
|
Potrivit
rezultatelor afișate în tabelul 6, detaliez următoarele date. În ceea ce
privește genul participanților , media este de 1,66 cu o abatere standard de
0,5; la vârstă s-a obținut o medie de 44,41 cu abatarea standard de 8,32; la
mediu de proveniență s-a obținut o medie de 1,11 cu abaterea standard de 0,31;
la deținători de animale de companie, o medie de 1,46 cu abaterea standard de
0,5, iar la ce fel de animal de companie dețin, s-a obținut o medie de 1,11 cu
abaterea standard de 1,23.
|
Tabel 7. Medii și abateri standard pentru variabilele incluse în studiu (N=56) |
|||||
|
|
N |
Minimum |
Maximum |
Mean |
Std. Deviation |
|
Stabilitate emoțională |
56 |
1,50 |
1,90 |
1,60 |
,138 |
|
Lipsa anxietății sociale |
56 |
1,50 |
1,83 |
1,57 |
,105 |
|
Lipsa depresiei |
56 |
1,50 |
2,00 |
1,58 |
,118 |
|
Satisfacția cu viața |
56 |
2,80 |
7,00 |
5,42 |
,828 |
|
Valid N (listwise) |
56 |
|
|
|
|
Datele afișate în tabelul
7 prezintă următoarele rezultate: pentru variabila stabilitate emoțională, media este de 1,60 și
abaterea standard 0,14; pentru variabila lipsa anxietății sociale am obținut o medie de
1,57 și abaterea standard 0,11; pentru lipsa depresiei media este de 1,58 cu abaterea standard de
0,12, iar pentru variabila satisfacției cu viața am obținut o medie de
5,42 și abaterea standard de 0,83.
2.5.2 Analiza distribuției
normalității variabilelor cercetării
Următoarea etapă este dedicată efectuării analizei de normalitate a
distribuției variabilelor cercetării. Rezultatele obținute sunt prezentate sub
forma unor histograme în figurile care urmează:
Figura
6. Histograma
distribuției normalității pentru Stabilitatea emoțională
În ceea ce privește
distribuția normalității datelor pentru variabila Stabilitate emoțională
(figura 6), observăm ca aceasta este asimetrică, rezultat confirmat și în
cadrul analizei testului de normalitate Kolmogorov-Smirnov (tabelul 8).
Figura 7. Histograma
distribuției normalității pentru Lipsa anxietății sociale
Rezultatele afișate în
figura 7 relevă faptul că distribuția normalității datelor pentru variabila
Lipsa anxietății sociale, este una asimetrică aplatizată negativ, rezultat
confirmat și în cadrul analizei testului de normalitate Kolmogorov-Smirnov
(tabelul 8).
Figura 8. Histograma
distribuției normalității pentru Lipsa Depresiei
Rezultatele afișate în
figura 8 relevă faptul că distribuția normalității datelor pentru variabila
Lipsa Depresiei, este una asimetrică aplatizată negativ, rezultat confirmat și
în cadrul analizei testului de normalitate Kolmogorov-Smirnov (tabelul 8).
Figura 9. Histograma
distribuției normalității pentru scala Satisfacției cu viața
De
asemenea, rezultatele afișate în figura 9 relevă faptul
că distribuția normalității datelor pentru variabila Satisfacția cu viața, este una asimetrică, rezultat confirmat și în
cadrul analizei testului de normalitate Kolmogorov-Smirnov (tabelul 8).
|
Tabel 8. Testul normalității distribuției
datelor pentru variabilele incluse în studiu
(N=56) |
||||||
|
|
Kolmogorov-Smirnova |
Shapiro-Wilk |
||||
|
Statistic |
df |
Sig. |
Statistic |
df |
Sig. |
|
|
Satisfacția cu viața |
,202 |
56 |
,001 |
,897 |
56 |
,001 |
|
Lipsa depresiei Lipsa anxietății sociale Performanță în
muncă |
,386 ,386 ,369 |
56 56 56 |
,001 ,001 ,001 |
,674 ,683 ,704 |
56 56 56 |
,001 ,001 ,001 |
|
a. Lilliefors Significance Correction |
||||||
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu