Această tulburare face parte din grupa personalităților emoționale și dramatice, alături de tulburările de personalitate antisocială, borderline și histrionică.
Termenul își are originea în mitul clasic al tânărului Narcissus, cel care s-a îndrăgostit de propria imagine reflectată în apă. El pierind în acel loc, înmărmurit admirându-se pentru eternitate, transformându-se în floarea cu același nume.
Tulburarea de personalitate narcisistă se caracterizează prin grandoare, necesitatea de admirație și lipsa de empatie, aroganță, sentimentul de autoimportanță, fantasme de succes nelimitat, putere (Tudose, 2007).
Persoanele cu această tulburare prezintă o preocupare exagerată pentru propria persoană, sunt active și competitive în căutarea unui statut și atunci când nu sunt validate, li se activează convingerile subiacente de inferioritate și lipsă de importanță și mecanismele de auto-apărare.
Pot avea izbucniri arogante, făcând observații cinice față de cei din jur; devin răutăcioase și defensive dacă se confruntă cu critici și le place să se înconjoare de un grup de admiratori.
Se consideră a fi persoane speciale, unice, superioare, care pot fi înțelese numai de alte persoane speciale (făcând parte numai din categorii sociale privilegiate).
Supraestimarea propriei persoane este însă foarte fragilă; datorită necesității excesive de admirație, aceste persoane acordă mult timp preocupării față de auto analiză, astfel încât să fie admirate de ceilalți. Expectanța pentru tot ceea ce este mai bun, crezând că li se cuvine, este în opoziție cu totala desconsiderare a necesității celorlalți.
În viața de zi cu zi, o doză minimă de narcisism poate fi utilă, iar asociată cu alte calități este chiar un avantaj, dar narcisicii vor întotdeauna mai mult decât pot obține, și devin din acest motiv, insuportabili și chiar dăunători.
Millon (2004) a identificat 5 tipuri de narcisist:
- narcisistul fără peincipii: are un caracter antisocial, este un șarlatan, decepționează, exploatează și nu are scrupule;
- narcisistul amoros: are caracteristici teatrale, este erotic, exhibiționist;
- narcisistul compensator: are caracteristici negativiste, de evitare;
- narcisistul elitist: este o variantă a caracterului pur;
- tipul fanatic: cuprinde caractere paranoide cu iluzia omnipotenței.
Se diagnostichează conform DSM-5, urmărind tiparul pervaziv caracterizat prin sentimente de grandoare (în fanteziile proprii sau în comportamentul real), nevoia de admirație și lipsa de empatie față de ceilalți, care debutează la vârsta de adult tânăr și se manifestă în diverse situații.
Tulburarea de personalitate narcisistă este cronică și greu tratabilă, având un prognostic rezervat. Pacienții cu tulburare de personalitate narcisistă pot apela la un terapeut, de multe ori la solicitarea unor persoane semnificative din anturaj, atunci când au probleme relaționale, la serviciu sau o pierdere care le amenință imaginea de sine.
Rizeanu, 2020.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu